De-a lungul carierei sale, etnograful Dan Ravaru a scris nu mai puţin de opt cărţi de folclor şi etnografie. Cel mai recent volum, intitulat „Repere etnofolclorice şi de istorie locală", a fost publicat anul acesta. Cartea s-a vrut a fi, potrivit afirmaţiilor autorului, o încercare de a include mai mult Vasluiul în circuitul cunoştinţelor etnologice româneşti.

Cercetător din 1979

„Am ales să urmez Facultatea de Filologie, deşi oscilam între aceasta şi cea de Istorie sau Filosofie. La Filosofie nu puteam da admitere, fiind fiu de intelectual, iar istoria a rămas un hobby", a menţionat etnograful Dan Ravaru. Pasiunea pentru multiculturalitate s-a concretizat în cercetările de folclor şi etnografie, făcute odată cu angajarea la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Vaslui, pe 1 februarie 1979.

Rezultatele muncii sale în zona Vasluiului au fost redate în volumele publicate de acesta: „Datini şi obiceiuri de pe Valea Tutovei", „Folclor, etnografie, istorie locală", „Cartea Puieştilor", „Comuna Alexandru Vlahuţă", „Folclor literar de pe Valea Tutovei" şi „Cartea întâia a Racovei".

„Din cauza invaziei mass-media, creaţia populară s-a restrâns. Însă, suntem departe de a vorbi despre dispariţia sa. Să nu uităm că şcolarizarea a făcut ca persoane de mare talent, care altădată, în mod anonim, ar fi îmbogăţit folclorul, au ajuns pe poziţii culturale şi contribuie la realizarea altor bunuri spirituale. De exemplu, tinerii care ar fi creat noi strigături satirice sunt acum epigramişti, iar cei care ar fi născocit noi paşi de dans sunt coregrafi", precizează Dan Ravaru.

Ca angajat al CJPCT, etnograful s-a concentrat în mod deosebit pe organizarea a numeroase festivaluri. Cel mai important este „Izvoare Limpezi", în cadrul căruia săptămânal, 4-5 comune prezintă spectacole concurs la câte un centru desemnat anterior.

Dan Ravaru s-a mai implicat în acţiuni organizate anual, cum ar fi expoziţia de ouă pictate şi icoane din preajma Paştelui, Târgul Meşterilor Populari şi Festivalul de Umor Constatin Tănase.

Profil
Născut. 3 aprilie 1948, Bârlad.
Studii. Universitatea „Al. I. Cuza" din Iaşi, Facultatea de Litere, promoţia 1965.
Familie. Căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri
Cum putem recunoaşte istoria autentică?
Este foarte greu pentru că majoritatea istoricilor se raliază modelor vremii. Până în 1965, românii erau minimalizaţi în istorie, ruşii, fiind în prim plan. Între 1965 şi 1989 am revenit în mare parte la istoria autentică, însă apăreau invenţii legate de Partidul Comunist Român. În ultima perioadă, primim ordine de la UE şi de la Washington în privinţa a ceea ce este bun sau rău în istoria naţională.
Cum aţi caracteriza literatura românească actuală?
Literatura românească trece astăzi printr-o periodă extrem de înceţoşată. Cea mai mare parte a literaturii contemporane este tributară pornografiei şi vulgarului.

Ce-i place
Îmi place arta, în toate formele sale de manifestare. De asemenea, îmi plac literatura, peisajele naturale, istoria în ceea ce are ea autentic şi multe altele asemănătoare. La acestea vreau să adaug oamenii care cred în ceva, deasupra intereselor materiale, singurele persoane cu care pot într-adevăr să comunic.

Ce nu-i place
Nu-mi place dezinteresul faţă de comunitate, atitudine tot mai răspândită în ultimul timp. Atitudinea de dispreţ faţă de ceea ce este românesc, faptul că nu înţelegem că trebuie să ne iubim naţiunea aşa cum iubim o femeie fiind conştienţi atât de calităţi, cât şi de defectele sale.

sursa: adevarul.ro